Statele Alianţei susţin instalarea sistemului ce le-ar apăra de rachetele iraniene. Invitată de Paris şi de Berlin, Moscova analizează încă situaţia. Sursa: AP PHOTO

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, le-a cerut ieri europenilor să susţină un sistem antirachetă care ar proteja Bătrânul Continent şi America de Nord, în ciuda problemelor financiare actuale, potrivit AFP.

La reuniunea miniştrilor de externe şi ai apărării din NATO, ce precedă summitul de la Lisabona, din noiembrie, unde se vor lua deciziile finale, Berlinul şi Parisul au insistat pentru includerea Rusiei în proiect.

Reuniunea de ieri a pus în discuţie noul concept strategic al NATO, ce va înlocui actualul document, adoptat în 1999, înaintea atentatelor din SUA. Documentul, care va stabili misiunea NATO pentru următorii ani, ia în calcul noile ameninţări la adresa Alianţei - atacurile cu rachete balistice, terorismul şi războiul cibernetic, care lipsesc, în mare parte, din actualul concept.

Franţa, susţinere rezervată

SUA susţin conectarea sistemelor antirachetă din ţările europene, unde astfel de dispozitive există, cu reţeaua americană - cu costuri totale de 200 de milioane de euro. România, care şi-a anunţat anul trecut disponibilitatea de a găzdui elemente ale scutului antirachetă al SUA, se află printre susţinătorii ideii.

Mai multe guverne europene, printre care cel german şi cel francez, au însă rezerve. Motivele: sistemul nu înlocuieşte disuasiunea nucleară, este scump şi nu a fost discutat in extenso cu Rusia.

Ministrul francez al apărării, Hervé Morin, a spus ieri că "îşi menţine rezervele", însă a lăsat să se înţeleagă că Parisul nu va bloca o decizie privind sistemul antirachetă, scrie Agerpres. Morin a indicat "incertitudinile de natură tehnică şi financiară" şi a explicat că această chestiune