Flickan som lekte med elden / The Girl Who Played with Fire, a doua ecranizare din trilogia Millennium, e la fel de violentă şi întunecată precum întîiul episod, eroina principală e la fel de .. rapace (deh, nu m-am putut abţine de la jocul de cuvinte facil), însă cumva filmul pierde în intensitate, probabil din pricina schimbării echipei regizor-scenarist. Capătă, în schimb, inflexiuni James Bond-iene: un uriaş blond care bate tot ce prinde fără să simtă durerea, o intrigă cu spioni sovietici dezertori, trimiteri la războiul rece. Highlights: Noomi Rapace, feroce şi sexy, cu frînturi de fragilitate întrezărite fugar.
Tot o ecranizare este şi Eat, Pray, Love, cu Julia Roberts în rolul unei scriitoare middle-aged care decide să-şi rezolve criza existenţială cu o călătorie (pseudo-)spirituală în jurul lumii. Ocazie cu care să pună şi de-un best-seller, dacă se poate. Rezultă un chick-flick destul de pasabil care va smulge suspine empatice publicului feminin şi cîteva căscaturi discrete masculilor însoţitori. Highlights: bucătăria italiană, peisajele din Bali, Javier Bardem.
Povestea din The Countess o ştiţi, mai mult ca sigur: pe la finele secolului 16, doamna Erzebet Bathory s-a gîndit să folosească sîngele virginelor pe post de cremă hidratantă cu efect anti-rid. Filmul sugerează că la baza teribilei reţete ar sta nesiguranţele unei femei la vîrsta a doua, disperată că junele său amorez o va părăsi pentru cărnuri mai tinere. O distribuţie internaţională hurducăie varii accente în dialoguri nereuşite. Highlights: costumele de epocă şi Anamaria Marinca în rolul unei vrăjitoare gay.
Noul Cinematograf al Regizorului Român este gazda Festivalul de Film Est European filmEST care, între 14 şi 17 octombrie, prezintă o selecţie de 11 producţii recente din Europa de Est, lungmetraje şi documentare premiate pe la manifestări culturale cu ştaif (Cannes
