Puţină lume îşi mai aduce aminte de perioada pe care Gheorghe Gheorghiu-Dej a petrecut-o în oraşul pe care, mai apoi, şi l-a trecut în nume. Nostalgic după perioada petrecută în molcomul oraş transilvan, omul care a instaurat cu mână de fier comunismul în România şi-a adăugat numele Dejului în numele său şi a intrat în istorie ca Gheorghe Gheorghiu-Dej.
„Ana, Luca şi cu Dej/ Bagă spaima în burgheji". Prin această lozincă proletară a ajuns numele unui târg transilvănean cu alură mic burgheză să fie sinonim cu prigoana „chiaburilor". Acum, la jumătate de secol de atunci, puţină lume mai ştie cum a ajuns numele oraşului de pe Someş să fie lipit de numele predecesorului lui Nicolae Ceaşescu în fruntea României.
Dejean doar jumătate de an
Gheorghe Gheorghiu a trăit la Dej doar o jumătate de an, în 1931, fiind angajat electrician la CFR. Scurta sa şedere a lăsat însă urme greu de şters. În rândul tinerilor din Dej, confuzia între numele oraşului şi numele liderului comunist este în ziua de azi atât de mare, încât mulţi cred că oraşul a luat numele omului, şi nu invers. „Mulţi dejeni sunt confuzi şi acum cu privire la numele liderului comunist care a locuit în Dej doar o jumătate de an. De aici, Gheorghiu a fost transferat la Bucureşti, la CFR Griviţa", spune directorul Muzeului Municipal Dej, Constantin Albinetz.
Pe urmă, comunistul a înfundat puşcăriile, din cauza implicării sale în organizarea unor greve. „Colegii lui de puşcărie îl cunoşteau, în această perioadă, ca Gheorghiu din Dej. De aici, i-a rămas acest nume. Ulterior, în 1948, când a venit la putere, şi-a ataşat numelui denumirea oraşului", explică Constantin Albinetz.
„Gheorghiu, născut în Bârlad, putea să-şi ataşeze numelui său numele oricărui oraş în care a trăit. Se pare că se ataşase mult de dejeni, acesta a fost motivul pentru care a ales să lege de numele său numele oraşului no