A căzut deodată în centrul capitalei, peste care de câţiva ani (practic, de la prima vizită, la 10 ani, când fusese purtată cu maşina noaptea prin centru, de către rude) plutea un vrej magic capabil sa ridice pe oricine până la nori. Simţea, fără vreo explicaţie confirmată statistic, că aici era locul tuturor posibilităţilor. Oraşul natal devine pentru majoritatea migranţilor provincie-capitală prea îngust, prea sufocant, prea leneş. Îl iubea, dar… nu se mai putea astfel, nu mai sclipea relaţia, se afundase în monotonie. Or, cine gustă odată din borcanul cu dulceaţă, mai vrea, mai ales dacă e pe raftul cel mai de sus din cămară.

A căzut fără să-şi lovească decât orgoliul, la început; pe urmă, s-a aclimatizat. Vănătăile pe suflet nu se observă, la o primă vedere/ contact.

A căzut fix pe scările rulante care scot oamenii la suprafaţă din staţia Romană. Cu ochii cât cepele, cu gâtul roată, intimidată dar optimistă, asculta febril oda traficului brutal de capitală. Ştia că urmează ceva…

- Bună ziua, ai un moment liber?? Vroiam să te invit să colaborezi cu noi la efectuarea unor poze artistice pentru o revistă de modă! Mi se pare că arăţi foarte bine, eşti înaltă, slabă, ai un ten perfect, un păr natural, frumos, ce zici? Nu vrei să urci până la sediu să facem câteva poze să vedem cât de fotogenică eşti şi dacă te poţi exprima bine în faţa aparatului??

Tânăra ştia câte ceva despre basme, despre omul spân, despre fiinţele drăguţe care se transformă în şerpi imediat ce ai trecut de poarta regatului lor. Şi se gândea că trebuie să se ferească, dar… Băiatul apelant avea maxim 16 ani, era mai firav constituţional, nu părea agresat fizic. Iar visul cu modelling-ul, cu revistele de modă, cu reclamele la cosmetice în care toate femeile par superbe, divine (Slavă Photoshop şi alte programe de retuş!) exista acolo de ani de zile, un fel de fata morgana. Să