* volumul de poezii îi aparţine profesorului Nicolae Ungureanu
Muzeul Brăilei a găzduit joi seara lansarea primului volum de poezii aparţinând profesorului Nicolae Ungureanu, "Soarele nimănui", tipărit la editura "Istros". Prof. univ. dr. Zamfir Bălan, directorul adjunct al muzeului, a apreciat că "Soarele nimănui" este o încercare de Opera omnia, că este expresia unei înfruntări majore cu timpul. Volumul este structurat în patru cicluri tematice cu rezonanţă proprie, dar care sunt şi complementare, creaţiile remarcându-se prin arta poetică, prin rigoarea pentru cizelarea formei. "Nicolae Ungureanu este în căutarea continuă a formei cuvântului şi a miezului său, caută rezonanţe ascunse ale cuvintelor. Tonul poeziilor scrise în perioada '50 - '56 este unul grav, care împinge orice gest într-un plan al reflexiei. Pentru că adesea întâlnim stări de nelinişte, de regret al unui timp trecut, cred că aceste poezii au fost un mod de a evita temele proletcultiste. Despre ce timp trecut şi ce moarte se poate vorbi la 20 ani? Se remarcă în creaţiile sale lirice un refuz al prezentului şi un refugiu în poezia clasică", a apreciat prof. univ. dr. Zamfir Bălan.
Profesorul şi publicistul Dumitru Anghel a prezentat biografia deosebit de interesantă a autorului accentuând aceeaşi idee, că refugiul în poezia clasică s-a datorat dorinţei de a ocoli temele proletcultiste, sfidând astfel îndoctrinarea. În concluzie, prof. Dumitru Anghel crede că aceste poezii din anii '50 pot fi numite literatură de sertar. Autorul, prof. Nicolae Ungureanu, a făcut câteva mărturisiri publicului, depănând amintiri despre o întreagă pleiadă de mari scriitori cu care a fost coleg la Şcoala de Literatură sau la Facultatea de Litere, accentuând apropierea sa de Nicolae Labiş, despre care a spus că a fost ucis, oficial accidental, de securistul care avea ordin să-l urmărească. Apoi a demonstra
