În spatele ultimatumului dat României de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului stau două septuagenare şi o nonagenară. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU

Pe 12 octombrie, CEDO a anunţat România că are la dispoziţie 18 luni pentru a schimba legislaţia privind despăgubirile acordate în cazul imobilelor naţionalizate. Hotărârea istorică vine după ce Curtea a fost "bombardată" cu nu mai puţin de 1.500 de cereri ale unor persoane care nu au găsit dreptatea în România. Pusă în situaţia jenantă de a da decizii repetitive, CEDO a decis ca două dintre dosare să fie considerate hotărâri-pilot în cazul ţării noastre.

În primul dintre dosare, Maria Atanasiu şi fiica acesteia, Ileana Poenaru, au solicitat Curţii despăgubiri pentru un apartament situat într-un imobil de pe Calea Dorobanţilor. Era penultimul pe care îl aveau de recuperat, dintr-un total de 10 care au aparţinut lui Ioan Atanasiu şi fraţilor acestuia, naţionalizate printr-un decret din 1950.

Cazuri mici, probleme grave

Judecata de la CEDO a arătat că statul român e vinovat, aşa cum s-a întâmplat în alte 1.000 de dosare ajunse la Strasbourg. Şi a obligat statul ca, în trei luni, să plătească Ilenei Poenaru despăgubiri de 65.000 de euro. Cazul Atanasiu şi Poenaru împotriva României nu este nici pe departe cel mai important dosar ajuns pe masa CEDO, dar este edificator pentru modul în care România nu reuşeşte să-şi pună la punct o legislaţie privind naţionalizările.

La fel este şi cazul Solon, unde o bucată de pământ din capitala Băniei a fost disputată ani buni de proprietarul istoric şi beneficiarul din comunism, Universitatea din Craiova.

Cu clădirea securiştilor la Strasbourg

Calea Dorobanţilor este una dintre cele mai scumpe zone din Bucureşti, iar atunci când clădirea e la doi paşi de sediul Televiziunii Române, valoarea este uriaşă. La