- Un dictionar al demnitatii romanesti -

Coruptia endemica si incapacitatea de a guverna in interesul tarii au caracterizat cvasitotalitatea guvernelor de dupa 1989, cu exceptia, poate, a scurtei guvernari Isarescu, de acum zece ani. Indemnul de la 1848 al marelui prieten francez al romanilor, St. Marc Girardin ("Romani, invatati sa guvernati!"), a fost uitat demult. Pe de o parte, politicienii, pe de alta, unii jurnalisti, care se intrec parca in a dovedi ca, in lumea capitalismului neispravit, si caracterele sunt la fel, iar totul e de vanzare. La aceste triste lucruri ma gandeam zilele trecute, citind un dictionar neobisnuit, incitant si plin de lumina romaneasca: "Oficiali de stat romani din Transilvania, 1368-1918", tiparit la Editura "Argonaut" din Cluj-Napoca, in 2003 (se afla in pregatire editia a doua). Autorul este Vasile Lechintan, un cunoscut istoric de la Arhivele Nationale din Cluj.

Ce doreste profesorul Lechintan sa le reaminteasca celor de azi? Ca, de-a lungul timpului, romanii transilvaneni, cu toata asuprirea si pe langa nedreptatile la care au fost supusi, au reusit sa dea istoriei nu numai serbi legati de glie, ci si oameni de stat, carturari, inalti functionari, judecatori, comiti, nobili, comisari si ofiteri. Preluand cuvintele cronicarului, autorul ar dori sa spuna: "Nasc si la... Transilvania oameni". Pe langa serbia cumplita, legalizata la 1514 de un anume Werbotzi, a existat o lume romaneasca libera, ca si una a nobilitatii, care s-au luptat sa ajunga in fruntea statului si intre sfetnicii marilor regi si imparati. Dictionarul este chiar istoria acestei lumi, destul de importanta numeric in "tarile" romanesti ale Fagarasului, Hategului, Maramuresului, Cetatii de Piatra (Chioarului), Nasaudului, Severinului, Lapusului. "Daca lumea romaneasca a serbiei", spune Lechintan, "a creat in istorie o durata a muncii si a jertfei, past