- Comentariu - nr. 652 / 16 Octombrie, 2010 De cand si-a gasit adapost la Oradea, oras situat in centrul drumului iredentist maghiar spre Transilvania, episcopul reformat a "crescut" de la an la an in manifestarile neorevizioniste fata de Romania. La inceput, pana cand tara noastra nu a devenit membra NATO si UE, episcopul avea mai multa credibilitate in vestul Europei, la forumurile de la Strasbourg si Bruxelles, dar si in SUA. Incadrarea Romaniei in structurile politice si militare europene l-a determinat pe Tökés László sa-si reformuleze, uneori chiar rafineze, atacurile impotriva tarii de origine _ Romania. Daca se prezinta ca originar din Romania, in fapt se considera, din tot sufletul, ca descendent al Ungariei medievale. "Anya Ország" ("Patria Mama") este pentru el Pusta Panoniei, la care adauga, in mod obligatoriu, Transilvania, Slovenia si Croatia, teritorii ocupate candva de regalitatea maghiara, tinute sub exploatare economica si presiuni maghiarizante pana in 1918/1919. Intre sedintele Parlamentului European, al carui vicepresedinte din partea Romaniei a devenit recent (?!), isi cauta de treaba la Oradea, scotand din trecutul istoric al orasului tot felul de mostre ale patriotismului maghiar din anii 1940-1944. In urma cu cateva zile, insotit de un grup de tineri maghiari fanatizati, s-a apucat sa puna placute scrise in limba maghiara pe o serie de strazi din centrul municipiului. Una din ele a fost botezata "Teleki utca" ("strada Teleki") dupa numele omului politic budapestan Teleki Pál, fost prim-ministru al Ungariei intre anii 1920-1921 si 1939-1941, dupa ce in alte guverne a ocupat o serie de functii ministeriale. Personajul atat de iubit de Tökés László a introdus primele legi antievreiesti in Europa in 1920, toata viata promovand o politica antisemita. La 30 august 1940, in balconul Palatului Belvedere din Viena, jubila, alaturi de Ciano si Joa