La începutul lunii octombrie, pentru a marca 10 ani de la înfiinţare, trupa Jais a susţinut două concerte la Timişoara. De altfel, este chiar începutul unui turneu naţional, numit simplu "10", pe care Jais îl va face în componenţa Alina Giurgiu (voce), Saşi Vuscan (chitară), Levente Molnar (tobe), Zsolt Szabo (chitară), Petrică Ionuţescu (trompetă), Teo Milea (pian).
Trupa a fost o "voce" pregnantă în muzica românească în perioada 2000-2003, apoi şi-a continuat existenţa pe continentul nord-american, după emigrarea Alinei în SUA şi a lui Şasi în Canada. Jais a avut o perioadă fertilă în Occident, reuşind să înregistreze trei albume: "Serenity", "Believer" şi "Revers". Despre primii 10 ani de Jais şi despre cum se poate trăi din muzică în Occident ne-a povestit Saşi (Michael) Vuscan.
● Jurnalul Naţional: Câtă melancolie (românească) şi cât pragmatism (american) se regăsesc în Jais la cea de-a 10-a aniversare?
● Michael Saşi Vuscan (Jais): Tot ce am făcut în ultimii ani a fost doar din plăcere, pragmatism zero. Pur şi simplu ne-am jucat şi am înregistrat încă trei materiale.
● Din cei 10 ani de Jais, trei i-aţi petrecut în România şi şapte în SUA/Canada. Care a fost cea mai fructuoasă etapă?
● În ultimii 20 de ani am făcut întotdeauna ceva legat de muzică, fie că a fost concert, studio, compoziţie, aranjament. În România am fost implicat în producţie şi în live entertainment, însă în Canada la început a trebuit să găsesc soluţii imediate. Am terminat Trebas Institute, unul din cele mai prestigioase institute de Audio Production din lume. Mi-am deschis o şcoală privată de muzică în Toronto (Toronto School of Music & Arts), unde am şapte profesori angajaţi. Aceasta este sursa stabilă de venituri pentru familia mea. Împreună cu Cosmina, soţia mea, care la rândul ei este artistă, fashion designer, reuşim să facem ce vrem