Târgul de Antichităţi Ţărăneşti, organizat de Jurnalul Naţional şi Muzeul Ţăranului Român, este în plină desfăşurare în curtea Muzeului de la Şosea. Un loc şi un moment foarte potrivite pentru lansarea unei lucrări-bijuterie în care este omagiată arta ţărănească, meşteşugul ţăranilor-zugravi: calendarul pe 2011 al Muzeului Ţăranului Român.
În Calendarul Muzeului Ţăranului Român pe 2011 s-au folosit detalii din pictura bisericilor conservate în situl de la Troaş, Juliţa (Arad), Lunca Moţilor (Hunedoara), dar şi de pe tâmpla bisericii din Bohari, achiziţionată, restaurată şi expusă în sala Icoane a Muzeului Ţăranului Român.
Încă din 1991, Horia Bernea împreună cu echipa sa de muzeografi şi-au propus să salveze biserici vechi de lemn. Două chiar au fost aduse la Bucureşti şi expuse, cea de la Mintia, în sala Reculegere, iar cea de la Bejani, în curte. Alte patru biserici de lemn, din secolul al XVIII-lea, din Groşii Noi, Troaş, Juliţa, Lunca Moţilor au fost restaurate, înzestrate cu odoare şi conservate în situ.
Ansamblurile de pictură din bisericile de lemn din Arad-Groşii Noi, Juliţa şi Troaş, şi Hunedoara-Lunca Moţilor şi Bejan care apar în Calendar, datează din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Toate aceste minunăţii salvate de Horia Bernea şi echipa sa spun o frumoasă poveste despre măiestria meşterilor zugravi-ţărani.
La origine, ansamblul iconografic al acestor biserici a fost foarte bogat, dar astăzi mai păstrează doar scene din Ciclul Cristologic - Cina, Judecata şi Batjocorirea Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea şi Plângerea Mântuitorului.
În câteva medalioane se păstrează momente din Geneză, chipul Mariei cu Pruncul sau Maria Orantă (Rugătoare) încadrată de arhangheli şi cete îngereşti, chipuri de prooroci şi muceniţe, în decor de arcade, arhanghel
