Preoţii au învăţat să scoată bani din orice: imobiliare, turism, agricultură, construcţii, editare de cărţi, energie şi chiar la bursă. În 2009, Biserica a obţinut venituri declarate de 39 milioane de euro. Unităţile „centrale“ ale BOR au obţinut anul trecut, din afaceri, 241 de milioane de lei (57 de milioane de euro). Cu 10 milioane de lei (2,3 milioane de euro) mai mult decât în 2008.

În plină criză financiară, Biserica Ortodoxă Română (BOR) a reuşit performanţa de a încasa mai mulţi bani decât atunci când economia era pe plus. Conform bilanţurilor pe care eparhiile (episcopiile şi arhiepiscopiile) le-au depus la Ministerul Finanţelor, numeroase unităţi administrativ-teritoriale ale BOR au avut anul trecut venituri declarate la stat de 241 de milioane de lei (57 de milioane de euro). În 2008 avuseseră încasări de doar 230 de milioane (54 de milioane de euro), cu aproximativ 10 milioane de lei mai puţin. Calculele se bazează pe raportările financiare anuale pe care Patriarhia Română, episcopiie şi arhiepiscopiile din ţară le-au declarat la administraţiile financiare. Cifrele nu cuprind însă veniturile a 12 eparhii mai mici a căror bilanţuri anuale nu există la Ministerul Finanţelor şi nici agoniseala celor peste 16.000 de parohii din ţară.

Banii dau pe-afară la Patriarhie

Unitatea administrativă religioasă care a reuşit să strângă cei mai mulţi bani în 2009 a fost Patriarhia Română. Conform datelor depuse la Administraţia Finanţelor Publice Sector 4, contabilii instituţiei au reuşit să numere 58 de milioane de lei (14 milioane de euro). Atât în 2009, cât şi în 2008, Biserica a încasat mai mult decât se aştepta. În ultimii doi ani preconizaseră venituri cu 60 de milioane de lei mai mici decât a obţinut în mod real. Jumătate din banii pe care unităţile de cult centrale i-au declarat provin din venituri „fără scop patrimonial", adică venituri care con