Criza economică prelungită nu îi afectează şi pe candidaţii la alegerile americane din noiembrie, în special pe republicani. Analişti citaţi de „ABC News" estimează că în campania de anul acesta s-ar putea atinge o sumă-record de 3,5 miliarde de dolari.
Asta şi pentru că, la începutul anului, Curtea Supremă a Statelor Unite a decis la mustaţă (cinci voturi pentru, patru împotrivă) să pună capăt limitării sumelor pe care companiile le pot dona partidelor politice sau candidaţilor, regulă valabilă în ultimii 20 de ani.
Preşedintele Barack Obama declara, nemulţumit de decizia instanţei supreme, că este „o victorie importantă pentru marile companii petroliere, pentru băncile de pe Wall Street, pentru companiile de asigurare medicală şi alte interese puternice" care încearcă să influenţeze politica.
Zilele acestea, a ieşit la atac David Axelrod, consilierul preşedintelui, care a arătat cu degetul spre Camera de Comerţ, acuzând-o că a dat 75 de milioane de dolari pentru campania republicană, bani proveniţi din străinătate.
În replică, Camera de Comerţ a explicat că bugetul său anual este de 200.000 de dolari, dintre care 100.000 vin din străinătate şi sunt destinaţi finanţării programelor sale internaţionale. În opinia lui Axelrod, aceste donaţii reprezintă „o ameninţare" pentru democraţie.
Căi ocolite
Campania de anul acesta se remarcă şi prin sumele mari pe care companiile străine le donează partidelor prin intermediul filialelor din SUA. Legal, filialele nu au voie să facă donaţii, dar angajaţii lor o pot face, prin intermediul comitetelor de acţiune politică la care sunt afiliaţi.
Pe lista publicată de „Washington Post" figurează nume sonore: companiile farmaceutice britanice GlaxoSmithKline şi AstraZeneca, care au dat împreună în jur de un milion de dolari, belgienii de la Anheuser-Busch InBev, cu 650.000 de dolari, sau C
