Documentele, despre operaţiunile din Irak între 2005 şi 2009, ar urma să arate cum americanii nu au făcut nimic pentru a curma epurarea etnică a până la un milion de locuitori din Bagdad
Cea mai mare desecretizare de documente confidenţiale din istoria Pentagonului este aşteptată să se producă, din clipă în clipă, după un nou anunţ al siteului WikiLeaks, specializat în astfel de "bombe de presă". După publicarea a 77.000 de dosare privind operaţiunile SUA din Afganistan, vor fi puse la dispoziţia mass media din toată lumea 400.000 de dosare despre Irak.
Operaţiunile la care fac referire documentele respective au avut loc între 2005 şi 2009 şi, chiar dacă nu mai pun în pericol soarta unor misiuni curente purtate de trupele americane, ar putea crea tensiuni între Washington şi Bagdad. De la scrutinul parlamentar de la 7 martie, Irakul tot nu are guvern şi a stabilit un trist record mondial în privinţa celei mai lungi perioade "de tranziţie" între data alegerilor şi cea a instalării unui nou executiv. Pe acest fundal, dezăluirile WikiLeaks ar putea arunca în aer negocierile politice de la Bagdad, câtă vreme dosarele conţin informaţii despre arme americane ajunse în mâna insurgenţilor. Mai gravă de atât ar fi "inacţiunea" de care s-au făcut vinovaţi comandaţii americani. La apogeul violenţelor între şiiţi şi sunniţi (2005-2006), SUA nu au făcut nimic să curme un proces de "epurare etnică" căruia i-au căzut victimă până la un milion de oameni din Bagdad.
În urma unor campanii susţinute de teroare, irakienii respectivi au fost obligaţi să îşi părăsească locuinţele. Potrivit WikiLeaks, comandantul american, generalul George Casey, era la curent cu "escadroanele morţii" care ucideau selectiv irakieni de o anume confesiune.
Dezvăluiri stânjenitoare
Închiderea ochilor faţă de "epurarea etnică" este cea mai gravă dezvăluire, dar nu singura de natu
