Adesea auzim spunandu-se despre tinerii nostri - frumosi, inteligenti, talentati, pasionati, daruiti de Dumnezeu, dornici sa se afirme - tineri bine pregatiti, unii chiar sefi de promotie ca, la un moment dat, au parasit locul de munca pe care au avut fericirea sa-l gaseasca si au plecat in strainatate ca sa se risipeasca facand, de cele mai multe ori, munca necalificata.

Auzim si nu ne mai miram pentru ca de mult nu mai este o noutate.

De cele mai multe ori se invoca banii, salariile mult prea mici pentru un trai decent, dar nu intotdeauna lipsa banilor este cauza reala.

Daca dupa absolvirea facultatii ajung intr-o colectivitate - scoala, de exemplu - tinerii sunt primiti si priviti cu suspiciune de mai varstnicii lor colegi si pe buna dreptate deoarece pentru multi dintre acestia, prin pregatirea pe care o au si informatiile pe care le detin, tinerii constituie o primejdie, un adevarat pericol de care trebuie sa se fereasca dar si o piedica in calea propriilor interese.

Si-atunci, se trece la vanatoare, la vanat de orice cuvant, dar mai ales, la speculatii cu scopul de a elibera scoala de "elemente nedorite".

Asa s-a intamplat cu mai tanarul nostru coleg care - culmea tupeului! - intr-o zi de luni dimineata, a indraznit sa vina cu o propunere de disciplinare a elevilor la intrarea in scoala, propunere de bun simt, utila atat elevilor cat si profesorului de serviciu.

N-a stiut colegul nostru si nici n-a banuit macar ce furtuna avea sa starneasca si cat de scump avea sa-si plateasca greseala de a fi vorbit fara permisiune si nu cui trebuie sau mai bine zis, cui nu trebuie.

Colega, membra in Consiliul de Administratie, s-a plans directorului de "impertinenta" mai tanarului nostru coleg si-n pauza mare, contrar obiceiului, CA s-a intrunit in cancelarie in prezenta cadrelor didactice pre