Planurile pentru construirea gazoductului care urma să asigure independenţa Uniunii Europene faţă de gazul rusesc par date uitării. Vizitele cancelarului german în România şi Bulgaria ar putea avea acelaşi interes cu al deplasării şefului Gazprom la Bucureşti: South Stream.

Cancelarul german, Angela Merkel, cel mai puternic lider politic al Uniunii Europene, a vizitat, Bulgaria şi România, cele mai sărace state ale Uniunii. Principalul motiv invocat a fost evaluarea stadiului în care se află cele două ţări, înainte de posibila aderare la Spaţiul Schengen, programată pentru anul viitor. În cursul vizitelor-fulger, din 11 şi 12 octombrie, Angela Merkel nu a făcut decât remarci generale, ceea ce ne face să ne întrebăm care au fost adevăratele cauze ale acestor deplasări. O posibilă explicaţie ar fi o altă întâlnire la nivel înalt, care avusese loc cu doar două zile înainte. Sâmbătă, 9 octombrie, la Sankt Petersburg, premierul Vladimir Putin l-a primit pe omologul Silvio Berlusconi. Principalul subiect al discuţiilor purtate a fost proiectul gazoductului South Stream, demarat în iunie 2007, prin semnarea unui acord între compania rusă Gazprom şi cea italiană Eni. Acest gazoduct ar urma să furnizeze gaze naturale din Rusia printr-o conductă care ar traversa Marea Neagră pentru a ajunge în Bulgaria, de unde să fie redistribuite, prin două reţele, în Italia şi restul Europei. Eni şi Gazprom au înfiinţat, în ianuarie 2008, compania South Steam AG, cu procentaje egale. În aprilie anul acesta, Vladimir Putin anunţa că societatea energetică franceză EDF va intra în South Stream, primind 20% din acţiuni. Acesta este contextul în care premierului italian i s-a adus la cunoştinţă interesul unor companii germane de a lua parte, în calitate de acţionari, la construirea gazoductului. Deja în această vară, presa din Germania menţiona că societatea RWE - unul din cei şase acţion