Spre deosebire de vechile metode care presupuneau scoaterea uterului şi a ovarelor, tratamentele moderne nu pun în pericol fertilitatea femeilor.
Corina trecea printr-o perioadă stresantă şi nici n-a sesizat că-i întârziase menstruaţia două luni. Anul trecut, a mers să-şi facă o ecografie şi atunci a descoperit că are un fibrom cu opt formaţiuni, una dintre ele cu dimensiunea de 70 milimetri. Medicul ginecolog i-a recomandat metoda prin care se scoate uterul, dar Corina a refuzat. „La început m-am speriat un pic. Mi-am făcut markeri tumorali, mamografie şi m-am mai liniştit când am văzut că rezultatele sunt bune. Am vrut să evit inducerea chirurgicală a menopauzei, aşa că am început să dau telefoane şi să caut un medic bun", povesteşte femeia de 44 de ani. Operaţia a durat în jur de două ore şi a constat în scoaterea fibromului şi păstrarea uterului. „N-am avut nici o durere, nici o sângerare, iar a treia zi m-am externat", spune Corina, care acum vine la control o dată pe an.
Sângerările abundente, semn de boală
Fibroamele uterine care nu prezintă simptome pot ajunge la un diametru de până la 10 centimetri, după care pot fi simţite de către bolnave prin mărirea de volum a abdomenului şi apariţia micţiunilor frecvente şi a constipaţiei. De regulă, fibroamele care nu dau simptome cresc spre exteriorul uterului. Boala poate prezenta însă şi semne, precum sângerările menstruale abundente sau intermenstruale, caz în care fibromul creşte spre cavitatea uterină. „Sunt multe femei care vin cu fibroame foarte mari, fie asimptomatice, fie simptomatice, dar tratate cu terapii naturale sau neglijate în speranţa că trec de la sine. Multe paciente vin cu sângerări mari, cu stări de anemie, uneori foarte grave, sau când dimensiunea fibromului este atât de mare încât sunt afectate şi vezica şi rectul", spune Petre Brătilă, medic primar obstetrică-ginecolog
