Criza a lovit mai puternic judeţele slab dezvoltate din punct de vedere economic sau regiunile puternic dependente de o singură industrie, firmele şi clienţii individuali din aceste zone reuşind să-şi plătească din ce în ce mai greu ratele la bănci.

În Ialomiţa, de exemplu, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor acordate de bănci ajungea la 12,3% la sfârşitul lui august, în creştere cu un punct şi jumătate faţă de luna precedentă. Şi în Bistriţa-Năsăud, Galaţi sau Suceava restanţele depăşeau 10% din soldul creditelor, în timp ce în Arad sau Botoşani întârzierile la plată se situau uşor sub acest prag. La nivel naţional, media este de 6,9%.

"Situaţia din Ialomiţa este cauzată de faptul că mulţi agenţi economici au avut probleme, fie datorită faptului că mulţi întreprinzători nu au avut pregătirea necesară, fie pentru că au intrat în parteneriate cu firme care nu şi-au onorat obligaţiile asumate. Puterea economică a judeţului este foarte redusă pentru că infuziile de capital străin au fost foarte reduse în comparaţie cu alte regiuni. Au fost şi entităţi mari, în special din industria de prelucrare a produselor agricole, care şi-au redus activitatea sau au intrat în insolvenţă", afirmă directorul sucursalei din Slobozia a unei bănci mari.

În ceea ce priveşte restanţele persoanelor fizice, acestea au crescut pe măsură ce tot mai mulţi oameni şi-au pierdut locurile de muncă pe fondul reducerii activităţii sau chiar închiderii unor firme din judeţ. La sfârşitul lunii august, rata şomajului atingea 10,6% în Ialomiţa comparativ cu o medie de 7,4% la nivel naţional. În august 2009, rata restanţelor abia depăşea 3% la nivelul judeţului, adică puţin peste media la nivel naţional.

În paralel, restanţele înregistrate în Bistriţa s-au dublat în ultimul an, ajungând la 11,9% în august, în timp ce în Galaţi ponderea întârzierilor la plată în t