De ce sa le cititi? Intr-o zi urata de toamna nu veti descoperi altceva decat si mai mult noroi, si mai mult puroi. Vreti sa cititi despre intelectuali cu idealuri, despre jurnalisti curajosi sau despre politicieni cu stiinta guvernarii? Puneti mana pe-un roman istoric sau pe niste basme. Dar daca vreti sa aflati cum se “suge p… prin batista” sau care-i treaba cu “doua fete cinci palate”? Sau daca vreti sa fiti partasi la joaca lui “tati” cu “micii golanasi”, cu “borfasii simpatici” si cu “batraneii” care vor sa se intoarca in fruntea jocului? Atunci luati de studiati din acestea toti, caci acolo, in matul gros al stenogramelor lui Vantu, putem gasi formula care ne poate face patroni peste satul, institutia sau tara in care traim. Dar eu zic sa nu cititi stenogramele lui Vantu.

Ignoranta e fericire, spunea un poet britanic, si certitudinile sunt cel mai bun somnifer din istoria omenirii. De ce sa ne stricam visele frumoase afland nu doar ca Vantu’ e negru (asta o stiam de ceva vreme) dar si ca umbla insotit de o intreaga gasca de draci? De ce sa nu ne tihneasca sarmaua castigata cinstit asteptand, popor “tampit” cum suntem, sa ne fie “degajata prostia”? Cat de important e numele omului care locuieste la Cotroceni, atunci cand judecatorii celei mai inalte instante din Romania sunt “vanduti toti, cu dosare”?

Dar daca vreti sa va puneti constiinta in pericol de moarte, daca vreti sa treceti printr-unul dintre acele momente dure si triste in care va priviti, in liniste, ochii in oglinda, atunci studiati cuvintele acestea: “Toti labagii astia sunt pentru bani, nu vin de dragul meu sau cred ei in niste principii generoase. Vor pace pe pamant. Vor bani!” Si daca macar zece dintre noi, doar zece din cetate, isi vor vedea reflexia oglindita spunand: “Nu eu frate, eu nu vreau bani”, atunci poate ca mai avem o sansa.

Nu cititi stenogramele lui Vantu. N-are r