Noi am fi putut, în condiţiile deschiderii, ale democratizării şi ale căderii comunismului, să facem altceva?

La căderea comunismului, lucrurile s-au petrecut în suită, pe principiul dominoului şi pe o uşă dechisă, la vedere chiar, de către ruşi. Când s-a deschis uşa asta şi când Zidul Berlinului a fost sacrificat, nu cred că ruşii şi Gorbaciov s-ar fi gândit la căderea comunismului ca principiu, ci la o relaxare a unui comunism care devenise prea dogmatic. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în China acum, am putea presupune că ceva de genul ăsta a fost în capul lui Gorbaciov. Mişcarea pe care a încercat-o Gorbaciov a fost să păstreze Uniunea Sovietică, ca stat federal, să zicem aşa, şi să relaxeze această combinaţie de o dictatură internaţionalistă. Nu a vrut să distrugă comunismul, ci, mai curând, să-l salveze.

Dvs. înţelegeţi ceva din ce se întâmplă în China? Cum este economie de piaţă şi comunism?

Este o economie de piaţă sălbatică. Dezvoltarea economică şi implicit standardul de viaţă, care a crescut, sunt de neconceput pe sistem comunist. Şi uite că se poate. Numai că acolo, în mod sigur, acceptarea acestui tip de disciplină dură pe linie de partid şi de management politic ţine şi de specificul acestei ţări uriaşe. Şi de legile care interzic, de pildă, mai mult de un copil, pe care îl poţi avea numai dacă te arăţi solidar cu politica partidului etc. În cazul în care o familie are un copil „neautorizat“ sau, Doamne fereşte!, naşte şi un al doilea, omul pierde toate drepturile cetăţeneşti, absolut tot. Devine un paria al societăţii. Ca să poată ţine în mână o populaţie de două miliarde şi tot ce implică asta, au reuşit să păstreze Partidul Comunist ca unic partid de guvernământ. Şi cu legi foarte drastice. Condamnarea la moarte este curentă acolo. Sunt sute de oameni care au fost executaţi.

De ce, aşadar, în România nu a fost mit fondator re