Volumul al II-lea al romanului „Crimă şi pedeapsă“ de F.M. Dostoievski va fi distribuit mâine, împreună cu ziarul „Adevărul“, la preţul de 12,99 lei. Subiect de controversă, forţa profetică a scrierilor marelui prozator rus a jucat un rol important în canonizarea romanului, unul dintre cele mai importante în cultura europeană şi în literatura universală.
La vremea când „Crimă şi pedeapsă" era gata în manuscris şi se pregătea de tipar, Danilov, un student de la Universitatea din Moscova, a jefuit şi a ucis un cămătar, având în minte idealul omului superior căruia totul îi este permis. Asemănarea cu destinul personajului Raskolnikov nu are nevoie de niciun comentariu. La 4 aprilie 1866, teroristul Dmitri Vladimirovici Karakozov a complotat un atentat nereuşit împotriva ţarului Aleksandr al II-lea, pentru care a fost judecat şi apoi condamnat la moarte prin spânzurare.
Coincidenţă sau nu, aceste întâmplări consemnate în istoria epocii aveau să contribuie, şi ele, la întărirea aurei mistico-transcendentale care înconjoară povestea studentului Raskolnikov. Relevante sau nu pentru literatură, ele au contribuit, fără îndoială, la consolidarea mitului. Scriitorul a fost mândru de vizionarismul ficţiunilor sale, hrănite dintr-o realitate care se îndepărta din ce în ce mai mult de dimensiunea spirituală a omului şi de credinţa religioasă.
Una dintre interpretările cele mai fecunde ale romanului îi aparţine cunoscutului filosof rus Vladimir Soloviov, propovăduitor al unei societăţi întemeiate pe principii spirituale, susţinător al sintezei dintre Bisericile orientale şi cele occidentale. Romancierul, a susţinut Soloviov, şi-a folosit materialul ficţional pentru a demonstra o teză de natură filosofică şi, mai mult, pentru a pleda cauza ei.
„Autorul a urmărit reîntoarcerea la adevărata credinţă", a comentat Soloviov, „ce se mai păstrează în rândul mas