Aveţi o schiţă a felului în care trebuie să arate acest mecanism? De pildă, se va referi doar la operarea fondurilor europene?

Un astfel de mecanism nu poate fi limitat la fondurile europene, ci trebuie să includă orice zonă în care există corupţie. Oricum, este evident că actele de corupţie care micşorează fondurile naţionale afectează Uniunea în egală măsură.

Baza legală pentru mecanismul european anticorupţie este în Tratatul de la Lisabona. Nu trebuie adusă nicio modificare tratatului. Alt element important este existenţa unui mandat politic explicit pentru acţiune, acordat Comisiei Europene de către Consiliul European prin Programul de la Stockholm. Acest document menţionează corupţia printre ameninţările la adresa securităţii interne a Uniunii Europene.

Comisia Europeană lucrează pe baza acestui mandat politic. În cadrul audierii publice din 15 septembrie 2010, comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, a anunţat, pentru anul 2011, un pachet legislativ anticorupţie. Zilele trecute, Comisia Europeană a lansat o consultare publică, deschisă până pe 3 decembrie, pe tema viitorului mecanism comun de raportare şi monitorizare a progreselor statelor membre în lupta anticorupţie. Îi îndemn pe cititorii preocupaţi de corupţie să participe la această consultare şi să răspundă la întrebările puse.

Cum aţi convins grupul PPE şi pe alţii că mecanismul este necesar?

Le-am spus în fiecare zi! Şi am organizat evenimente în care s-a dezbătut această chestiune. Pentru început, sunt convingătoare cifrele care arată câţi bani se pierd din cauza corupţiei şi aşteptările cetăţenilor europeni pentru măsuri la nivelul Uniunii. Nu trebuie uitat însă un argument extrem de important în această perioadă de criză: există o percepţie larg răspândită că una dintre cauzele majore ale crizei economice şi financiare este corupţia manifestată atât în sec