Zona euro este divizată din nou, Germania de o parte a baricadei, Franţa de cealaltă. Cea mai puternică economie a Europei doreşte înăsprirea regulilor şi sancţionarea celor care depăşesc ţintele de deficit şi datorie publică. Franţa se alătură statelor cu datorii mari şi vrea reguli "mai uşor de digerat".
Italia şi Franţa sunt principalii susţinători ai unei campanii prin care urmăresc diminuarea sancţiunilor prevăzute în cea mai importantă reformă privind regulile bugetare din zona euro de la crearea grupării în 1999, potrivit strategilor şi diplomaţilor europeni, scrie Financial Times. Germania se află din nou în opoziţie, cerând însăprirea sancţiunilor pentru statele membre care încalcă ţintele stabilite de grupare. Italia este ţara cu cea mai mare datorie publică din UE.
Comisia Europeană a dezvăluit luna trecută o serie de propuneri menite să prevină majorarea până la un nivel excesiv a datoriilor publice, aceasta fiind principala problemă care a contribuit la criza fiscală din Grecia şi din alte economii periferice în primăvara acestui an.
Forma finală a legislaţiei va fi stabilită de o echipă pentru soluţionarea problemelor economice, echipă prezidată de Herman Van Rompuy, preşedintele UE. Această echipă, care a lucrat în paralel cu Comisia Europeană, îşi va prezenta propriile recomandări şefilor de state la sfârşitul lunii.
Reforme mai ambiţioase
Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, a avertizat la sfârşitul săptămânii trecute că "o parte din propunerile Comisiei Europene sunt cele potrivite, însă zona euro are nevoie de reforme mai ambiţioase pentru a se asigura funcţionarea fără probleme a uniunii monetare".
Italia, susţinută de Franţa şi Belgia, a încercat să ghideze discuţiile în altă direcţie decât înspre măsurile rigide propuse de CE, însă nu este cunoscut în ce măsu
