Cei cu astfel de afecţiuni trebuie să evite statul îndelung în picioare sau pe scaun. Senzaţia de mâini şi de picioare reci, precum şi furnicăturile şi amorţelile la acest nivel sunt câteva dintre simptomele insuficienţei circulatorii periferice.
Odată cu venirea frigului, persoanele cu insuficienţă circulatorie periferică se pot confrunta cu o accentuare a simptomelor şi cu disconfortul dat de această tulburare.
„În anotimpul rece, temperaturile scăzute determină organismul să îşi micşoreze debitul de sânge din zonele periferice pentru a minimaliza pierderile de căldură. Acest lucru se face prin micşorarea diametrului arterelor periferice, ducând astfel la agravarea insuficienţei circulatorii prezente sau la apariţia ei în cazul persoanelor asimptomatice în sezonul cald", spune medicul Bello Aleksander, specialist cardiolog la clinica Medlife din Bucureşti.
Inclusiv creierul poate fi afectat de insuficienţa circulatorie periferică, tulburare care apare din cauza obstrucţiei arterelor periferice şi a venelor importante. De aceea, boala poate fi însoţită şi de cefalee, de scăderea capacităţii de concentrare şi de ameţeli. Există o serie de boli care perturbă circulaţia sanguină periferică.
Astfel, slăbirea muşchiului inimii, ateroscleroza (depunerea de colesterol pe pereţii vaselor), precum şi diabetul zaharat sunt câteva dintre cauzele insuficienţei circulatorii periferice. Sunt mai expuse la această complicaţie persoanele cu hipertensiune arterială, cele cu valori crescute ale colesterolului „rău" şi fumătorii.
Sunt la risc şi cei cu sindromul Raynaud, boală care afectează vasele mici de sânge de la nivelul extremităţilor, de obicei ca reacţie la expunerea la frig sau la situaţii de stres. Şi afecţiunile venelor şi ale vaselor limfatice (boala varicoasă, insuficienţa limfatică) sunt cauze ale insuficienţei circulatorii periferice.