Jumătate dintre angajaţi spun că sunt stresaţi la locul de muncă, o treime lucrează peste program, iar unul din cinci se declară copleşit de volumul de muncă, arată un sondaj al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii. Sursa: SHUTERSTOCK
Înjurături, bârfe, dispreţuire a persoanei şi a muncii sale sau excluderea de către colegi sau de către şefi. Toate, aplicate zi de zi, devin o tortură psihică care duce, în final, la demisia angajatului. Străinii numesc acest tip de hărţuire la locul de muncă „mobbing”.
La noi, s-ar putea sintetiza prin intimidare. Adică, şicanarea constantă pentru îndepărtarea unui angajat nedorit, prin demisia sa, în condiţiile în care legal nu ar putea fi concediat.
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) susţin că, în România, fenomenul există undeva la 7-8% dintre angajaţi, cel puţin la nivel declarativ, potrivit primului sondaj pe această temă în România, realizat în vara lui 2010 şi făcut public astăzi. Asta, în condiţile în care criza i-a afectat deja pe angajaţi.
Potrivit studiului, jumătate dintre subiecţii intervievaţi sunt stresaţi la locul de muncă, o treime au rămas des peste program, iar aproape 17% n-au avut timp nici pentru pauza de masă. Aceste probleme au fost semnalate mai des în mediul privat, iar cei din Bucureşti au declarat un procent dublu de stres.
Hărţuirea psihică sau mobbing
„Concluziile analizei arată că diverse forme ale relaţionărilor anormale şi ale discriminării există şi trebuie atrasă atenţia asupra lor. Subiecţii care se află în situaţii clare care pot genera fenomenul de mobbing reprezintă un procent de 7-8% din populaţia intervievată, cu menţiunea că surprinderea fenomenului s-a realizat doar prin auto-percepţie şi că pot exista subiecţi care au evitat să declare comportamentele inadecvate ale colegilor sau şefului”, a explicat Cristina Tomescu, de
