Andreea Sminchişe
● reporter - reportaj
● 13 iunie 1982
● Câmpulung, judeţul Argeş
România mea are copii cu ochi mari, cu zâmbete inocente şi cu părul plin de păduchi.
România mea are vânzătoare de magazin cărora le ceri o apă minerală şi-ţi răspund cu "Nem tudom".
România mea vorbeşte româneşte, rromani, ungureşte şi romgleză.
România mea e minunată primăvară. Are iarba de un verde crud şi miroase a lemn ars, a ploaie, a flori de măr, de păr sau de cireş, a oi, şi vaci, şi capre, a pământ reavăn, proaspăt întors, şi a fum de eşapament.
România mea are oameni în putere, sănătoşi tun, care n-au bani de rate şi oameni bătrâni şi bolnavi, care n-au bani de medicamente.
România mea are cartiere rezidenţiale cu nume din filme. Cu case colorate, alei noroioase şi fără canalizare.
România mea are gospodării mari şi curate, în care femeile muncesc de dimineaţa până seara.
România mea are birturi şi cârciumi în care pe bărbaţi îi uită Dumnezeu de dimineaţa până seara.
România mea are copii care n-au fost în viaţa lor la şcoală. Are copii care se trezesc la 4:00 dimineaţa pentru că vor să ajungă la şcoala care-i peste trei sate şi două dealuri. Are copii care colecţionează premii, diplome şi medalii la concursuri internaţionale. Şi are copii care se căsătoresc la 10, 12, 14 ani.
România mea are Bugatti, Porsche, Maseratti, Ferrari şi căruţe.
România mea miroase a Chanel de Dorobanţi, a Lancomê de Bamboo, a rachiu ieftin de Ferentari şi-a trasnpiraţie de 282.
România mea are nişte uliţe bombardate, denumite pompos "autostradă", "drum european", "drum naţional".
România mea are cuminţenia şi calmul ardelenilor, mândria bănăţenilor, vorba repezită şi grea a oltenilor, dulcele grai moldovenesc şi cocalarismul de Bucureşti.
România mea are preoţi dăruiţi, duh
