Nici nu mai merită de arătat că totul nu e decât demagogie deşănţată şi că aproape nimic din program nu e realizabil. Te întrebi atunci: oare oamenii aceia sunt nebuni de-a dreptul? Oare şi-au pierdut chiar de tot minţile, deoarece bunul simţ a fost de mult abandonat?
Nu, nu şi-au pierdut minţile, ci sunt doar de un perfect cinism. Vor într-adevăr să dărâme Guvernul Boc cu ajutorul moţiunii şi au nevoie de o mare presiune populară marşuri, greve spontane, spre a-i determina pe unii parlamentari ai puterii, ezitanţi, să voteze moţiunea. Mizează, desigur, pe naivitatea (ca să nu spunem prostia) unor categorii de bugetari şi de pensionari, spălaţi pe creier de posturile de televiziune aservite. Ceea ce nu-i, din păcate, o miză tocmai falsă.
Dar te poţi din nou întreba: la ce bun să dobori Guvernul Boc tocmai acum? Ce vei face apoi? Răspunsul meu este că vor face aproape exact acelaşi lucru pe care l-ar face Guvernul Boc teleghidaţi desigur de FMI şi de celelalte organisme internaţionale. De ce? Pentru că nu există altceva de făcut, iar ei ştiu bine asta. Miza nu este să salveze România, ci să ajungă la putere. Mai mult, să ajungă la putere acum. Şi, cumva, e logic ceea ce vor.
Într-adevăr, dacă Guvernul Boc mai durează jumătate de an, treptat va începe, probabil, ieşirea din criză. Salariile bugetarilor ar putea reîncepe să recupereze puţin câte puţin la anul. Până la urmă, dependenţa economiei româneşti de cea europeană va duce inevitabil la o reluare a creşterii. Legea pensiilor şi Legea salarizării unice s-ar putea să intre în vigoare şi să-şi arate meritele. La fel şi Legea educaţiei. Cu cheltuielile bugetare tăiate, deficitul de la anul va fi mai mic. Cel puţin, unele dintre privilegii (inclusiv celebrele stimulente) vor dispărea, spre satisfacţia opiniei publice. Poate că şi unele reforme din justiţie (mica reformă) vor intra în vig
