"A fost o neconcordanta intre momentul in care Legea salarizarii trebuia sa fie adoptata si data la care s-a decis sa nu se mai acorde aceste stimulente, aceasta distanta de doua luni. Acum probabil se vor gasi niste solutii pentru a se putea merge mai departe, respectiv sa se gaseasca acele criterii necesare pentru acordarea stimulentelor pe august si septembrie. Sigur, faptul ca s-au pus niste criterii este un lucru foarte bun...", a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI.
Rep: Eliminarea completa a stimulentelor din aparatul Finantelor a fost un subiect specific de discutie cu echipa FMI? Acestea au fost eliminate brusc in luna august. Nu se stie exact care este suma totala... Faptul ca au fost eliminate are impact pozitiv asupra cheltuielilor bugetare? Ca sa intelegem ce s-a intamplat, de fapt.
Mihai Tanasescu: In 2009, una dintre problemele majore ridicate a fost aceea a salarizarii in domeniul bugetar. Am constatat ca intr-o perioada relativ scurta de timp, 2004-2009, cheltuielile cu salariile au crescut de 3 ori. A fost o crestere si a numarului dar si a valorii salariilor.
De la 4,5% din PIB cat reprezentau cheltuielile cu salariile in 2004 la 9,3% din PIB, la sfarsitul lui 2008, era o crestere foarte mare si atunci am pornit la o analiza a factorilor care au condus la aceasta crestere. Si au fost 2 factori: o crestere majora a numarului de angajati in administratia centrala si locala, aproape 250.000 de oameni si o crestere cu aproape 100% a volumului de salarii.
Pe aceasta a doua componenta am observat ca salariile sunt compuse dintr-o cifra fixa, salariul de baza si parte variabila - foarte, foarte multe sporuri, stimulente, premii si asa mai departe, In intervalul acesta de timp toate ministerele si-au acordat foarte multe sporuri: spor de limba, spor
