Educaţie

Elevii români de 15 ani sunt cu doi ani în urma celor europeni la matematică, cu un an în urmă la ştiinţe şi cu trei la capitolul abilităţi de citire în limba maternă, potrivit Analizei Sectorului Educaţional Preuniversitar, inclus în Raportul Băncii Mondiale pentru România. Astfel, calitatea învăţământului preuniversitar nu a crescut în ultimul an, deşi suma pe care o plăteşte statul pentru educaţia unui elev a crescut de la 1.416 lei în 2000 la 3.868 lei în 2009.

Bogăţia şi investiţiile în capitalul uman

În aceste condiţii, oficialii Băncii Mondiale recomandă ministerului să acorde mai multă atenţie calităţii educaţiei şi atrag atenţia că investiţia în educaţie este esenţială pentru chiar ritmul de dezvoltare a ţării. „Statele nu se îmbogăţesc întâi, iar apoi decid să investească în forţa de muncă. Devin bogate investind în capital fizic şi uman", rezumă specialiştii direcţia pe care le-o recomandă factorilor de decizie din sistemul educaţional românesc. Conţinutul educaţional, spun ei, nu este relevant pentru nevoile de astăzi ale economiei şi societăţii româneşti. Specialiştii Băncii Mondiale atrag atenţia că descentralizarea educaţiei stagnează şi că structura Ministerului Educaţiei nu a fost ajustată pentru a face faţă descentralizării anunţate. Mai exact, instituţia are o structură disfuncţională, fără o clară diviziune a muncii pe niveluri - national, regional, local - şi, implicit, fără posibilitatea tragerii la răspundere în cazul unui eşec. „Ministerul nu ar trebui să aştepte adoptarea legii educaţiei pentru a continua descentralizarea. Ar trebui să identifice acele elemente pentru care există legi şi să le implementeze", notează experţii Băncii.

Cinci miniştri în patru ani

Raportul studiat de RL face referire şi la neajunsurile politizării educaţiei (ministrul şi şefii din subordine au afiliere politică), dar şi la d