Micii întreprinzători au acum probleme pentru că în anii buni ai economiei au fost mai preocupaţi să îşi diminueze artificial profiturile sau să atragă bani de la stat decât să îşi consolideze afacerile, afirmă economiştii.
"În realitate imaginea lor financiară este mai bună, dar încearcă cumva să cosmetizeze pentru a obţine nişte beneficii fiscale. Când o bancă se uită, iar contul de profit şi pierdere nu arată prea grozav (...) evident că standardele de creditare sunt mai dure. Discutăm de cifre pe cifrele din contabilitate", a spus Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, care ocupă şi funcţia de preşedinte al consiliului fiscal, la un seminar organizat de Centrul Român pentru Politici Economice (CEROPE).
Firmele mici şi mijlocii (IMM) au fost cel mai puternic afectate de criză, în condiţiile în care nu au avut rezerve şi nici puterea de a obţine economii prin reducerea costurilor. Situaţia lor dramatică se oglindeşte şi în bilanţurile băncilor, unde creditele pentru acest sector au cea mai proastă calitate şi continuă să se înrăutăţească.
El a adăugat că un alt aspect care limitează accesul IMM-urilor la finanţare este că au o continuitate destul de scăzută a activităţii economice.
"Foarte multe companii mici şi mijlocii îşi schimbă foarte des sectorul de activitate şi unele dintre ele chiar substanţial să zicem. Circa 10% din companiile micro şi-au schimbat activitatea în 2009 faţă de 2008, iar domeniul s-a modificat substanţial şi destul de rapid, ceea ce creează o problemă de predictibilitate. Dacă anul acesta produci pălării şi la anul cuie, este cam greu să ai o anumită predictabilitate în ceea ce priveşte activitatea ta economică", a arătat Dumitru.
Printre factorii care influenţează negativ finanţarea IMM-urilor, Dumitru a enumerat şi angajamentul redus al acţionarilor faţă de cel ex
