SNCFR a decis ca de luna viitoare să închidă calea ferata Oraviţa - Anina. „Asta înseamnă distrugerea şi prăduirea ei, aşa cum s-a întâmplat cu calea ferata Bucova- Sarmisegetuza. Totul va ajunge o ruină, aşa cum s-a întâmplat cu gările şi cantoanele de pe ruta Berzovia - Oraviţa unde linia a fost concesionată unui operator de transport privat, iar gările au rămas ale CFR-ului. Totul este o ruină, totul este jaf la drumul mare şi un dezastru", spun localnicii.

Ultima locomotivă cu abur din Caraş Severin a fost trasă pe dreapta, iar calea ferată, Oraviţa- Anina, Semeringul românesc, monument de o rară frumuseţe şi unic în ţară, este în pericol. În 6 octombrie, calea ferată de la Anina prin Oraviţa spre Baziaş, din judeţul Caraş Severin şi cea mai veche din România, a aniversat 154 de ani de la construcţia ei. Aceasta, numită şi ,,linia cărbunelui", unea Anina cu portul Baziaş prin oraşul Oraviţa, reşedinţă de plasă şi a judeţului Caraş pe atunci. Calea ferată a fost construită în anul 1854 şi era proprietate a Căilor Ferate Autriece (St.E.G.).

Transport de călători din 1855

De la 12 ianuarie 1855, linia a fost pregătită şi pentru transportul de călători. După semnarea Tratatului de la Trianon, prin trasarea frontierelor dintre România şi Iugoslavia, 34,5 de kilometri din calea ferată au rămas românilor, iar 28 de kilometri au rămas în proprietatea Serbiei. În anul 1950, la 15 ianuarie, la cererea Securităţii Statului Român, în urma neînţelegerilor cu mareşalul Tito, conducătorul comunist al Iugoslaviei, calea ferată de pe teritoriul Românie a fost întreruptă în apropiere de Baziaş pe o porţiune de doi kilometri. La această dată mai este în funcţiune doar segmentul de cale ferată între Anina- Oraviţa - Iam.

Primele tuneluri pentru cale ferată săpate în piatră, executate pe teritoriul ţării noastre, au fost cele 14 construite de societatea "St.E