Preşedintele afgan, Hamid Karzai, a confirmat că a avut discuţii secrete cu talibanii, încercând să pună capăt războiului din ţara sa. Reconcilierea în Afganistan este susţinută de NATO, SUA şi UE.
Ideea unei reveniri a talibanilor la guvernare pentru a se pune capăt unui război de nouă ani este acceptată în Afganistan, dar occidentalii au temeri că va fi o pace cu repercusiuni asupra drepturilor omului. Dar conflictul ia din ce în ce mai mult aspectul unui viespar, rebelii provocându-le pierderi grele trupelor afgane şi internaţionale, iar occidentalii - care trebuie să gestioneze opiniile publice ostile intervenţiei - sunt în căutarea unei ieşiri din impas. Obiectivul Înaltului Consiliu pentru Pace, recent instaurat de preşedintele afgan, aflat la putere şi susţinut de Occident de la finele anului 2001, este de a purta un dialog cu liderii talibanilor. Problema acestui dialog a figurat ieri şi pe agenda reuniunii lunare de la Casa Albă consacrate situaţiei din Afganistan. Vineri, la Londra, generalul Petreus, comandantul-şef al forţelor americane în Afganistan, a dezvăluit că forţele NATO au facilitat accesul liderilor talibani la Kabul, veniţi la negocieri. El a precizat că „sunt în curs un număr de iniţiative" în cadrul procesului de negociere iniţiat de preşedintele afgan.
Unii experţi arată că un astfel de dialog ar plasa talibanii în poziţie de forţă, cu atât mai mult cu cât guvernul se bazează pe elementele radicale din cadrul său, care văd cu ochi buni revenirea talibanilor. Rebelii pregătesc de multă vreme o revenire, având în multe provincii structuri paralele de putere. Cu toate că talibanii neagă existenţa unui dialog cu guvernul afgan, Washington Post a relevat că vârfurile rebelilor şi guvernul au început negocieri secrete la care au participat pentru prima oară reprezentanţi autorizaţi de comandamentul suprem al talibanilor, condus de m