Stenogramele interceptarilor convorbirilor telefonice din dosarul in care Sorin Ovidiu Vintu este acuzat de favorizarea infractorului Nicolea Popa au generat numeroase opinii si controverse.
Simplificand, putem spune ca disputa se da intre cei care contesta legalitatea publicarii acestor stenograme, motivand ca ele nu au legatura cu cauza in care este cercetat patronul de presa si cei care acuza modul primitiv si despotic in care intelege acest patron sa-si conduca afacerea, prin transformarea angajatilor in slugi ascultatoare si obediente, la care se adauga ca bonus slugarnicia stanjenitoare cu care acesti angajati, nume sonore in peisajul mediatic romanesc, accepta tratamentul patronului-stapan.
Contestatarii legalitatii publicarii informatiilor acuza un stat politienesc, care isi urmareste cetatenii violandu-le intimitatea, iar adversarii lor acuza clanul mafiot care prin intermediul manipularii televizate ar vrea sa puna mana pe puterea totala, economico-politico-mediatica. Cu cateva exceptii notabile (pozitia lui Mircea Toma este numai una dintre ele), cam acestea sunt taberele in care s-au impartit cei au exprimat un punct de vedere relativ la subiectul mentionat.
Haideti sa facem un efort de a intelege cate ceva din ceea ce rezulta din aceste stenograme, facand in acelasi timp abstractie, pe cat posibil, de afilierea observatorului la o parte sau alta dintre cele aflate in disputa! In paranteza sa spunem ca nimeni nu a contestat veridicitatea acestor stenograme si nici legalitatea efectuarii inregistrarilor, de vreme ce cel ascultat era urmarit penal, ci doar legalitatea publicarii informatiilor.
Vom putea observa un comportament specific "mafiot", in care Nasul, in cazul de fata Sorin Ovidiu Vintu, face si desface, lasa libertate de exprimare numai atat cat nu-i dauneaza interesului, intinde slugii mana spre a f
