Deşi preţurile din România sunt uneori cu până la 50% mai mici decât în UE, efortul cumpărătorilor este pentru unele produse cu 50% mai mare. Asta, chiar făcând abstracţie de veniturile de cinci până la zece ori mai mici.

Românii consumă unele dintre cele mai ieftine alimente din UE, însă nu şi dacă luăm în calcul puterea de cumpărare. Paritatea puterii de cumpărare surprinde nu diferenţa dintre venituri, care în cazul României poate merge chiar la un raport de unu la zece faţă de cele mai dezvoltate ţări din UE. Indicatorul arată doar diferenţa de preţuri dintre ţări, adică efortul cumpărătorilor la un venit presupus egal. De exemplu, un român care se mută în vest va avea un standard de viaţă aproape înjumătăţit pentru aceiaşi bani, în timp ce un străin care vine în România va putea cumpăra de două ori mai multe lucruri. Însă indicele puterii de cumpărare este o medie care ţine cont atât de marile oraşe - puternic dezvoltate -, cât şi de zona rurală unde predomină agricultura de subzistenţă, iar bunurile şi serviciile, atunci când există, sunt foarte ieftine. Astfel, se poate ajunge ca în marile oraşe costul vieţii să fie comparabil cu media europeană, iar singura diferenţă să fie cea de venituri.

Lactatele, ca în Olanda

Potrivit ultimelor date Eurostat, pâinea a fost anul trecut la 61% din media UE, fiind însă mai ieftină în Polonia unde s-a plătit 58% din media UE 27, în Bulgaria (52% din media UE). Cea mai scuipă pâine s-a găsit în Norvegia, ţară în care o pâine costa anul trecut cu peste 50% mai mult faţă de medie. Carnea s-a situat la 58% din medie, nivel aproximativ egal cu cel din Bulgaria. Preţul maxim a fost înregistrat în Norvegia şi Danemarca, cu 62% şi, respectiv, 31%, peste media UE 27. Tendinţa se schimbă când e vorba de lapte, brânzeturi, ouă, produse mai scumpe în România decât în multe alte ţări în care puterea de cumpărare e s