Decizia, indiferent cât de controversată, a Camerei Deputaţilor de a reduce TVA de la 24% la 5% pentru alimentele de bază (pâine, lapte, ulei vegetal, zahăr) a fost taxată de unii analişti, o dată pentru că ar diminua veniturile bugetare şi a doua oară pentru că nu ar conduce la scăderea automată a preţurilor. Care este explicaţia?
Când TVA a fost majorată, în vară, de la 19% la 24% acest lucru s-a văzut două luni mai târziu în preţuri. Oamenii de afaceri au reacţionat pe măsură. Majorarea TVA va conduce la creşterea preţurilor, la inflaţie, la şomaj şi evaziune fiscală, au susţinut ei, ceea ce de altfel se şi întâmplă.
Un prim efect îl va reprezenta creşterea cu minimum 5% a preţurilor în industria alimentară, susţinea atunci Sorin Minea, preşedintele patronatului din industria alimentară Romalimenta: "Toate preţurile vor creşte cu minimum 5%. Acum avem cea mai mare TVA din Europa la industria alimentară". Preşedintele patronatului Rompan, Aurel Popescu, afirma: "Această creştere a TVA nu este un element de cost, ci o taxă adăugată, pe care nu o pot suporta producătorii, care oricum sunt la limita de cost". Viorel Micula, proprietarul grupului de firme European Drinks, susţinea: "Toate taxele care cresc trebuie suportate de cineva. Cine altcineva să le suporte, dacă nu consumatorul final?". Analiştii economici au mers pe aceeaşi linie. Acum, unii dintre aceştia au pus sub semnul îndoielii beneficiile reducerii TVA. Cum se explică?
Creşterea preţurilor produselor alimentare în septembrie a dus inflaţia anuală la 7,77%, un maximum al ultimilor doi ani, iar acest lucru a fost pus nu doar pe seama unui an agricol mai modest, ci şi pe seama majorării TVA. Însă şi la bugetul de stat acest lucru s-a simţit.
Încasările din TVA s-au ridicat în august, cea de-a doua lună în care s-a aplicat TVA de 24%, la 3,6 mld. lei (850 m
