Creşterea salariului minim în sectorul bugetar va duce şi la o creştere a salariului minim în sectorul privat, dar şi la scăderea competitivităţii interne şi externe, la eliminarea unor locuri de muncă şi la constrângerea dezvoltării sectorului privat, a declarat, ieri, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, fost ministru de finanţe al României, îngropând astfel speranţele a milioane de români. Misiunea FMI, condusă de Jeffrey Franks, care se află în aceste zile la Bucureşti, are două seturi de obiective în analiza pe care o va face, respectiv evaluarea ţintelor care au făcut parte din actualul program, la sfârşitul T3, stabilirea ţintelor macroeconomice pentru 2011 iar, în al doilea rând, purtarea unor discuţii preliminare legate de viitorul program, care va fi încheiat în 2011. În rezumatul convorbirilor care au avut loc în primele două zile, Mihai Tănăsescu a amintit că membrii misiunii FMI au discutat cu autorităţile române despre legea pensiilor, legea salarizării unitare, problema sistemului bancar şi a politicii monetare. Discuţiile preliminare asupra noului acord vor încerca să identifice sectoarele noii colaborări a României cu FMI, dintre care nu va putea lipsi “o consolidare fiscală mai puternică, îmbunătăţirea capacităţii administrative a României de a atrage fonduri europene, precum şi creşterea eficienţei activităţii companiilor de stat”, atât a celor subordonate Ministerului Economiei, cât şi Ministerului Transporturilor, a precizat Mihai Tănăsescu. Reprezentantul României la FMI a declarat că principalele ţinte macroeconomice pe primele nouă luni ale anului 2010 au fost îndeplinite, printre acestea numărându-se deficitul bugetar, cheltuielile curente şi veniturile prognozate. Creşterea veniturilor bugetare în 2011 se va realiza prin relansarea creşterii economice cu 1,5-2%, prin colectarea bună a TVA în urma reformei administraţi