Antonios Avgerinos, un farmacist militar pensionat, şi-a dorit întotdeauna să aibă propria farmacie. Motivele sunt simple: legislaţia elenă le asigură farmaciştilor un profit de 35% din veniturile aferente vânzărilor de medicamente, scrie The New York Times.
Însă totul este reglementat strict, nu numai acest beneficiu. De exemplu, farmaciile trebuie să fie la cel puţin 250 de metri una de alta şi să aibă o piaţă de cel puţin 1.500 de clienţi.
Dar pentru a putea intra pe o astfel de piaţă, un farmacist este nevoit în cele mai multe cazuri să cumpere o licenţă de la o persoană care iese din acest sector. Şi acestea nu sunt tocmai ieftine, preţul unei licenţe putând ajunge la 400.000 de dolari (290.000 de euro).
"Este un sistem absurd", spune Avgerinos. "Dar aşa a fost de când mă ştiu", completează el.
Se schimbă situaţia
Dar poate nu pentru mult timp, pentru că prim-ministrul George Papandreou se pregăteşte să reformeze sistemul profesiilor închise ce privează anual economia de miliarde de euro.
Eforturile guvernului de a elimina barierele de intrare pe anumite nişe profesionale au declanşat mişcări sociale alimentate de grupurile de interese opozante reformei.
Experţii susţin însă că dinamizarea economiei şi creşterea competiţiei este singura şansă a Greciei pentru a evita falimentul naţional şi pentru a putea returna imensele datorii ce depăşesc PIB-ul pe un an.
Yannis Stournaras, director al Fundaţiei pentru Cercetare Economică şi Industrială din Atena (IOBE), cataloghează Grecia ca fiind "ultima economie de tip sovietic din Europa".
"Şi alte ţări au reglementări pentru anumite categorii profesionale, însă nu ca în Grecia. Pentru orice activitate trebuie să te supui unor reglementări", adaugă Stournaras.
Directorul IOBE susţine că există situaţii anormale. "Pentru vânzarea unui medicament împotriva c
