* sumele pornesc de la 200 - 300 lei pentru personalul contractual şi ajung chiar şi la 2.200 lei pentru un şef de serviciu cu vechimea, clasa şi treapta maxime

* pentru posturile de execuţie, cuantumul stimulentelor se stabileşte de conducerea Finanţelor, cu viza sindicatului * de la directori în sus, până la directorul executiv Ilie Decă, cuantumul stimulentelor se stabileşte la ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală) şi poate ajunge şi la 2.500 lei * fondul din care se acordă stimulentele se alimentează numai din veniturile suplimentar atrase şi încasate la bugetul general consolidat *

Sistemul bugetar din sectorul Finanţe publice stă pe o bombă cu ceas, iar detonatorul îl constituie salarizarea funcţionarilor. Ani de zile, sistemul de calcul al veniturilor salariale ale angajaţilor din Finanţe a constituit un subiect generos de discuţii şi dezbateri. Ba chiar bursa zvonurilor dădea ca sigure salarii de 2.200 - 2.300 euro şi chiar mai mult pentru şefimea instituţiei. Într-un moment în care nesiguranţa veniturilor salariale a atins cote maxime în birourile clădirii de pe Faleză, iar asta după ce sistemul a trecut prin şocul reducerilor cu 25% a salariilor, eliminarea unor sporuri şi diminuarea indemnizaţiilor, organizaţia sindicală şi conducerea Finanţelor Brăila au acceptat provocarea de a discuta deschis, pe faţă, despre stimulente. Un subiect intens dezbătut în media din România, mai ales de când neacordarea acestui "supliment" salarial i-a determinat pe salariaţii din Ministerul de Finanţe, dar şi din structurile deconcentrate să declanşeze mişcări spontane de protest. Care ar fi concluziile? Vă lăsăm pe dumneavoastră să vă faceţi o părere prezentându-vă informaţiile obţinute după ce finanţiştii brăileni au acceptat să-şi deschidă larg registrele, fix la capitolul SALARII.

Suplimentele nu se suportă de la bugetul de stat

În primul