De la CEDO a venit în acest an o factură de numai 2,7 milioane euro, faţă de 12 milioane în 2009. Explicaţia: cauzele au fost blocate temporar, urmând să li se dea drumul „la pachet“ din 2011.
În iarna acestui an, Curtea de la Strasbourg anunţa că a decis să introducă procedura hotărârilor-pilot în cazul României pentru cauzele privind restituirea proprietăţilor naţionalizate. Anterior, prin mai multe hotărâri, CEDO a ajuns la concluzia că nu există o practică unitară în ceea ce priveşte retrocedările şi că mecanismul de compensare în materie de imobile naţionalizate nu este funcţional.
Introducerea acestei proceduri presupune „îngheţarea“ cazurilor similare până la soluţionarea problemelor de către stat, ceea ce înseamnă că anul viitor s-ar putea resimţi o majorare considerabilă a sumelor datorate de România ca urmare a „deblocării“ tuturor cauzelor legate de casele naţionalizate. Pentru astfel de speţe, România are, de altfel, de plătit cele mai mari sume cu titlu de despăgubire.
Săptămâna trecută, Curtea s-a pronunţat în cazul primului proces inclus în această procedură. Astfel, în urma deciziei în dosarul „Atanasiu şi alţii împotriva României“, măsurile pe care va trebui să le ia Guvernul de la Bucureşti vor fi atent monitorizate.
Curtea a identificat încălcări în 150 de cazuri similare şi alte câteva sute de speţe asemănătoare, care au fost trimise din România spre judecare la Strasbourg. În hotărâre se spune că Executivul de la Bucureşti nu a oferit niciun motiv care să justifice de ce reclamanţilor nu li s-a dat o compensaţie justă. Pe de altă parte, judecătorii au constatat că, din luna mai a acestui an, din cele 68.355 de dosare înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, doar în cazul a 21.260 de dosare era emis titlul de plată, iar plata efectivă era făcută doar pentru 4.000 de dosare. Pe de altă p
