Dinozauri, păsări primitive şi dragoni zburători, fiinţe bizare la care putem privi printr-o stranie „fereastră în timp", deschisă de savanţi acum patru decenii.
Lentila 204 - Cornet, cuvinte ciudate care nu ascund, cum am putea să credem, numele de cod al unei invenţii secrete, iscată din subtila ştiinţă a opticii. Nu! Este mult mai mult: „Lentila 204" adăposteşte singurul loc din lume unde s-au găsit fosile de dinozaur păstrate în inima unui zăcământ de bauxită ¬- minereul din care provine aluminiul nostru cel de toate zilele. De ce „Lentilă"? Pentru că exact aceasta este forma locului unde s-a descoperit acest unicat mondial. O formă ciudată care-şi are originea în modul în care s-a format zăcământul cândva, acum multe milioane de ani.
Pe atunci, acolo se afla o cavitate naturală pe care savanţii de azi o numesc „dolină", o vale aproape circulară, erodată de ape, într-un fundament de roci calcaroase. Transformările geologice petrecute de-a lungul unei eternităţi întinse peste atâta amar de vreme au umplut concavitatea lenticulară cu sedimentele argiloase din care s-a format bauxita. Apoi au scufundat-o la sute de metri adâncime. Acum, „Lentila 204 ¬- Cornet" se află în Mina Brusturi, la 40 km de Oradea. Cum spuneam, este singurul loc din lume unde ciolanele dinozaurilor şi alte altor jivine care stăpâneau cândva lumea s-au păstrat în bauxită. Fapt care alături de bogăţia de fosile a adus meleagul în atenţia savanţilor şi i-a rezervat un loc de cinste în tratatele de specialitate.
Aventuroasa călătorie prin timp care coboară până în vremea dinozaurilor a început acum patru decenii. Nici o lucrare
savantă nu relatează însă „momentul zero" al acestui drum, iar istoria „apocrifă" a primului pas se păstrează doar în „folclorul local". Nici nu ar putea fi altfel: descoperirea are la origine un episod lipsit de glorie, de n
