1. Intr-o conferinta de la Sibiu, dedicata micii productii agricole, Comisarul European Dacian Ciolos a promis subventii si piete europene si pentru taranii romani, cu conditia sa ofere produse locale specifice, de calitate. Ce ar trebui sa faca romanii ca sa beneficieze de asemenea avantaje? Ce trebuie intreprins pentru ca "natafleata" al nostru sa nu mai astepte sa-i pice "para malaiata in gura", asa cum se zice in proverb? De ce este asa de puternica inertia in treburile agricole romanesti?
- Raspunsul a venit indirect tot de la comisarul european Dacian Ciolos, care a pledat pentru orientarea fermelor mici si mijlocii catre performanta si catre piata. Cu alte cuvinte, taranul roman este invitat sa devina fermier si, ca atare, manager al unei unitati economice mici sau mijlocii. Ca sa oferi produse traditionale, de pilda, trebuie sa faci o minima planificare a productiei, sa te informezi asupra standardelor europene de calitate si, mai ales, sa faci un minim studiu de piata pentru a vedea catre ce produse sa te orientezi. Este un salt imens pe care putini sunt capabili sa-l faca in satele noastre, ceea ce a facut, de altfel, ca sa avem diferente considerabile intre fermele mari, extrem de productive si profitabile, si fermele de semi-subzistenta, care nu sunt orientate catre piata. Una din cauzele acestei situatii este gradul redus de educatie a taranilor si incapacitatea acestora de a face fata birocratiei romanesti si europene care, oricum, reprezinta o imensa provocare si pentru oameni bine pregatiti profesional. In al doilea rand, agricultorii nostri se adapteaza greu la cerintele calitative din UE, preferand sa produca tot ceea ce stiu si cum stiu, sau cum au produs si parintii lor, si sa-si vanda marfa la piata, nu unui distribuitor. Totodata, omul nostru este obisnuit sa nu respecte nici o regula si nici o norma: daca vom analiza legumele si ver
