Meşteri populari din toate colţurile ţării şi-au dat vineri întâlnire în Cetatea Banilor, la cea de-a XXXIII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari, manifestare prilejuită de Zilele Municipiului Craiova.
Încă de la primele ore ale dimineţii de vineri, obiectele de artă tradiţionale, roţile olarilor, războaiele de ţesut erau montate, în vreme ce obiectele de artă lucrate cu migala şi dăruirea meşterului popular îşi găseau locul binemeritat în rândul celorlalte exponate. Au venit să încânte în Cetatea Banilor timp de trei zile meşteri lemnari, constructori de instrumente muzicale, cojocari, cunoscuţi ceramişti, creatori iscusiţi care duc mai departe arta tradiţională şi valorile autentice româneşti lăsate moştenire din tată în fiu.
Purtând cu mândreţe costumul popular al zonei din care proveneau, fiecare a adus şi povestea meşteşugului său. La un război de ţesut, Maria Zapca din comuna Săpânţa, judeţul Maramureş, se aplecase cu dragoste asupra unui covor.
„Am avut norocul să mă nasc într-o casă de meşteri“, îşi începe povestea la războiul de ţesut construit de bunicul său, acel meşter-lucrător al lemnului care putea ciopli o căruţă în întregime. Meşteşugul ţesutului l-a dobândit de la mama sa. De la ea a învăţat să combine culorile şi formele, care vorbesc atât de frumos despre tradiţiile locului din care provine.
Poveştile meşteşugurilor merg mai departe cu fiecare pas pe care îl faci în lumea iscusiţilor purtători ai tradiţiilor şi obiceiurilor.
La alt stand, un meşter sticlar dă naştere unui obiect de o rară frumuseţe, alt meşter ceramist a venit să le arate craiovenilor câte ceva din meşteşugul lutului care capătă forme sub mâinile sale. Este Ion Rătezeanu, cel care recunoaşte cu mândrie că „m-am născut şi am crescut cu oalele. Suntem olari din tată-n fiu noi, cei din centrul ceramicii de la Găleşoaia din Gorj“.
O sărbăt
