Te doare ceva? E grav, simţi că mori? Du-te la spital! Oriunde ai fi, găseşti unul la o aruncătură de băţ. Sunt 450 de spitale în România. Dacă le împarţi, ies vreo 10 de fiecare judeţ, aşa că ai pe alese. Dar fii atent, să ajungi la ele este o nimica toată, să ieşi viu de acolo e cu adevărat o performanţă. Sunt spitale din România care ar trebui să poarte o bulină roşie, să te avertizeze că nu au cum să te facă bine şi că pot, cel mult, să-ţi dea o infecţie intraspitalicească. Spitale care au peste o sută de paturi, dar nu au medicamente şi materiale sanitare. Spitale care au secţie de chirurgie, dar nu au anestezist şi în care nu se poate face nici măcar o banală operaţie de apendicită. Sunt spitale doar cu numele, un fel de capcane pentru naivii care văd numele pe clădire şi cred că dacă intră acolo se vor face bine. Deci, te doare ceva, e grav? Mai bine aşteaptă, doar răbdarea începe acolo unde se termină răbdarea… Dă telefoane, ia bani cu împrumut de la prieteni şi du-te într-un oraş mai mare, la un spital mai bine cotat şi mai bine dotat unde ai o şansă. Numai că, din nefericire, unii nu mai au timp, pentru ei poate fi prea târziu.

În cadrul campaniei "România, să fii sănătoasă", veţi vedea cazuri de unităţi medicale care nu pot trata nimic altceva în afară de "plăguţe". Şi veţi avea ocazia să aflaţi cum a fost reformat în Spania sistemul sanitar, finanţat, ca şi în România, de către stat. În Spania, cele mai multe dintre cazuri sunt rezolvate de medicii de familie, care chiar tratează, nu doar dau trimiteri. Spitalele orăşeneşti-mamut au fost închise, fiind construite în locul lor unităţi medicale mai mici, cu doar 50 de paturi, dar dotate cu aparatură de ultimă generaţie şi în care se pot face toate operaţiile minore. Iar la spitalele universitare sunt realizate doar intervenţiile chirurgicale complicate, precum cele de transplant. Toate acestea au