In pofida protestelor salariatilor din Finante pentru salariile injumatatite si a febrilelor pregatiri pentru motiunea de cenzura a Opozitiei impotriva Guvernului, problema comportamentului rromilor in Franta si alte state din UE si in context integrarea comunitatii rrome deplin in societate, ramane o problema de fond intr-o rezolvare amanata intr-un un maine incert.

Intre timp, rromii fac ce stiu ei mai bine, nu se integreaza de pe o zi pe alta. Dupa valurile de "repatrieri", vezi doar ca nu mai sunt capace la gurile de canal pe strazi in orasele cu comunitati reintoarse, reincep discutiile cu comunitatile de localnici "dijmuiti" de rromii iuti de mana, furturile se extind, si altele.

Nu prea vezi insa rromi angajati pe locurile de munca aflate la dispozitia agentiilor de ocupare. Asta pentru ca majoritatea dintre ei constituie forta de munca necalificata, de care nu mai au nevoie agentii economici, azi.

Rromii raman in continuare saraci si foarte saraci. Ei totusi prefera ca resurse pentru a trai munci sezoniere sau expediente, ajutoare sociale si mai putin veniturile sigure ca salariati.

Programele de integrare sociala intampina dificultati deoarece criza economica a scazut potentialul financiar de coparticipare al comunitatilor locale in proiecte cu finantare structurala. ONG-urile rromilor, chiar daca deruleaza o serie de proiecte de integrare cu finantare europeana si de la buget, nu pot asigura influente pozitive de integrare dacat partial si zonal. Criza economica este dura si in acest sector.

Resursele bugetare trebuie cheltuite strict justificat. Suma promisa de Comisia Europeana pentru a fi alocata pentru integrarea rromilor, dupa recentul scandal cu Franta, implica durata. Iar rromii au nevoie acum de resurse. Ajutoarele sociale care le sunt cuvenite prin lege la noi lor li se par doar de subzist