Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a fost, de data aceasta, cel care a „debarcat“, în Normandia la invitaţia liderului francez . Aliaţii au decis să debarce în Normandia, în 1944, pentru a avansa spre Berlin mai rapid decât sovieticii. Săptămâna trecută, tot în Normandia, sub privirile Parisului, Berlinul şi Moscova au căutat să ajungă la un gentlemen’s agreement în domeniul securităţii europene.

Prin Declaraţia comună de la Deauville, liderii Germaniei, Franţei, Rusiei se angajează să lucreze împreună în problemele de securitate în zonele euro-atlantică şi euro-asiatică, punând accent pe managementul crizelor. Spiritele politice s-au încins în mai multe capitale europene şi, cu toate asigurările diplomaţilor ţării gazdă, ele vor rămâne neîncrezătoare până când europenii nu vor fi convinşi de bunele intenţii ale "marii troici", cel puţin printr-o rapidă, sinceră şi corectă soluţionare a conflictului transnistrean. Altfel, se va impune percepţia că, la Deauville, s-a căutat doar o formulă de securitate europeană "în care va fi mai puţin loc pentru Statele Unite şi mai mult loc pentru Rusia".

Citiţi şi:

Liderul de la Kremlin se mai gândeşte la scut

Nicolas Sarkozy doreşte un Consiliu de Securitate European care să includă Rusia

Rusia va ceda „onorabil“ Transnistria

Atât de amorţiţi şi necredibili au fost liderii lumii, după 2007, încât "debarcarea în Normandia" a conducătorilor Germaniei şi Rusiei, găzduiţi de dl Sarkozy, a făcut să se dinamizeze analizele de politică internaţională, iar în Uniunea Europeană să se repună pe tapet opţiuni uitate sau abandonate. Comisarul european pentru Concurenţă Joaquin Almunia avertiza: „Ori europenii se vor uni ori vor începe să conteze mai puţin decât ar dori" pe scena internaţională. Şi, se pare, recenta reuniune din Deauville nu a fost în măsură să demonstreze coeziunea europenilor, deş