Cu mai puţin de doi ani în urmă, Karl-Theodor zu Guttenberg era un nume aproape necunoscut: un tânăr parlamentar german, de care, în afară de colegi şi câţiva jurnalişti, nu auzise mai nimeni. Astăzi, Guttenberg, în vârstă de 38 de ani, este cel mai tânăr ministru german al Apărării şi este considerat un potenţial urmaş al Angelei Merkel. Cum a devenit atât de repede atât de popular, este o întrebare pe care şi-o pune din ce în ce mai multă lume - şi nu numai în Germania.

Intrat în politică în 2002, Guttemberg a urcat în viteză teptele ierarhiei partidului său (aripa bavareză a creştin-democraţilor). În acelaşi an, a ajuns membru al parlamentului german, rămânând însă pentru o vreme în planul doi. Numit în noiembrie 2008 în funcţia de secretar general al CSU (Uniunea Social-Creştină), a fost chemat în primul cabinet al Angelei Merkel ca ministru al economiei şi tehnologiei în februarie 2009, în plină criză economică. Aici, s-a remarcat atât prin tentativa de a salva de la insolvenţă firma Opel, căutând investori împreună cu firma-mamă General Motors, cât şi prin decizia de a nu acorda ajutorul statului firmei Quelle, lăsând-o pe aceasta să intre în faliment. În octombrie 2009, Guttenberg a fost numit ministru al apărării, într-un moment sensibil pentru armata germană; în urma unui atac aerian al forţelor ISAF din Afghanistan, desfăşurat cu participarea logistică a trupelor germane, au fost ucişi 142 de civili. După ce iniţial numise atacul „corect din punct de vedere militar", Guttenberg şi-a schimbat poziţia, obligându-i pe inspectorul general al armatei şi pe un secretar de stat, care îi transmiseseră informaţii incomplete, să îşi dea demisia. Totuşi, ministrul este foarte apreciat atât de soldaţi cât şi de populaţia Germaniei, nu în ultimul rând pentru că a fost primul membru al guvernului care nu s-a eschivat de a numi conflictul armat din Afghanistan „