* presiunile oamenilor politici şi incompetenţa, doi factori importanţi relevaţi de arheologi

Masa rotundă cu tema "Monumentele funerare - importante vestigii istorice: legislaţie, realitate şi perspective de cercetare şi protecţie", desfăşurată în ultima zi a Colocviului Internaţional de Arheologie Funerară la Muzeul Brăilei, sub coordonarea cercetătorului Valeriu Sârbu, director adjunct al muzeului, a adus în discuţie probleme spinoase ale protecţiei monumentelor istorice şi ale atitudinii autorităţilor faţă de munca arheologilor. Specialiştii au arătat că sunt probleme în toate ţările Europei, chiar şi în Grecia. Aris Tsaravopoulos a explicat că problemele de protecţie încep în momentul în care este incertă apartenenţa unui mormânt descoperit şi a dat exemplul mormântului Regelui Filip, asupra căruia nu s-a hotărât dacă aparţine Greciei sau Macedoniei. Aceleaşi probleme le-au ridicat şi specialiştii din celelalte ţări, Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Cehia. "Oamenii de ştiinţă trebuie să aibă ultimul cuvânt de spus când se hotărăşte care descoperire este mai valoroasă, care trebuie promovată, nu politicienii, care au alte interese decât cele ştiinţifice", a declarat Aris Tsaravopoulos. Şeful secţiei de arheologie de la Muzeul Brăilei, Stănică Pandrea, a prezentat etapele care trebuie parcurse la noi pentru descărcarea de sarcină arheologică, stârnind mirarea cercetătorilor străini cu birocraţia românească. "Deşi la nivel naţional există o bază de date cu monumentele istorice, autorităţile locale nu accesează această bază pentru a şti ce au de protejat, iar noi trebuie să le trimitem adrese de înştiinţare de câte ori se fac schimbări, deşi de acest lucru ar trebui să se ocupe Direcţiile pentru Cultură. Însă aceste instituţii, Direcţiile pentru Cultură, sunt ocupate de funcţionari obtuzi, care mă consideră un individ care umblă după bani, nu un parten