Britanicul John Maynard Keynes a intrat în istorie ca unul dintre cei mai influenţi economişti. În prezent, cei ce decid viitorul Europei evită să ia în considerare teoria sa care susţine că, pe termen lung, recesiunea poate fi evitată prin deficite bugetare.
Discursul ministrului de finanţe al Marii Britanii, George Osborne, prin care acesta a prezentat noile măsuri de austeritate, l-ar fi lasat cu gura cascată pe fostul lector de la Universitatea Cambridge, scrie The New York Times.
Anunţul, care a răspândit îngrijorarea în casele britanicilor, a debutat cu intenţia de creştere vârstei de pensionare de la 65 la 66 de ani şi a culminat cu reducerea de 81 de miliarde de lire sterline a cheltuielilor guvernamentale în următorii patru ani, ce vor antrena pierderea locului de muncă pentru 500.000 de bugetari.
Planurile par necruţătoare, serviciile de asistenţă socială vor fi nevoite să opereze fără 7 miliarde de lire sterline (7,8 miliarde de euro), forţele poliţieneşti vor renunţa la 16% din buget în următorii patru ani, iar mulţi dintre diplomaţii care activează în Londra îşi vor căuta curând noi locuri de muncă.
Nici postul public de televziune BBC, care va avea un buget redus substanţial, sau administraţiile publice locale nu au scăpat de valul austerităţii născut în "mirecurea tăierilor", după cum au numit cotidienele britanice ziua în care autorităţile şi-au anunţat măsurile.
Pensionarii şi săracii, cei mai afectaţi
Noile reforme intră în vigoare pentru a reduce deficitul bugetar enorm al ţării şi vor afecta în special pensionarii, săracii, clasa de mijloc şi cadrele militare.
Keynes nu reuşeşte să câştige nici măcar simpatia guvernanţilor irlandezi, care după trei ani de recesiune, se pregătesc să aplice o nouă "cură terapeutică" de reduceri ale cheltuielilor publice şi creşteri ale taxelor. Reducerile
