O sală plină cu contribuabili ai Republicii Moldova şi ai Israelului a revărsat în stradă, azi, la prânz, în două serii, cetăţeni nou-nouţi ai României. Sursa: CODRIN PRISECARUSursa: CODRIN PRISECARU

1 /.

Puţin peste trei sute de persoane au venit azi, la Autoritatea Naţională a Cetăţeniei (ANC), să depună jurământul de cetăţeni ai României. Provin, în marea lor majoritate, din Republica Moldova şi îşi redobândesc acum cetăţenia, cuvenită ca moştenire de la bunici şi părinţi, dar pierdută în 1940 când teritoriul Basarabiei a fost anexat Uniunii Sovietice.

Mulţi dintre cei care azi au devenit cetăţeni români au trăit mulţi ani în ţara de dincoace de Prut şi aveau nevoie de un act care să-i considere egali în drepturi cu ceilalţi. În felul acesta, le va fi mai uşor să se angajeze în România, ori să-şi găsească de lucru în statele UE unde muncesc alături de căpşunarii români get-beget.

Fata în care patronii au văzut altceva

Silvia Chitoroagă, basarabeancă în vârstă de 24 de ani, a terminat şi liceul, şi facultatea în România. Şcoala medie a făcut-o în Sălaj, la Şimleul Silvan, iar facultatea la Universitatea "Babeş-Bolyai", în Cluj. Locuieşte de aproape zece ani în România, înnoindu-şi la fiecare douăsprezece luni viza de şedere temporară în ţară.

A absolvit Administrarea Afacerilor, acum e-nscrisă la master, dar n-a reuşit să-şi găsească de muncă. Trăieşte din banii pe care părinţii îi trimit de-acasă, din Călăraşi, un oraş din centrul Republicii Moldova. A fost la mai multe interviuri, dar, frumuşică fiind, simţea ea că patronii parcă nu de angajată aveau nevoie, ca s-o treacă pe statul de plată, ci de altceva. Îi ofereau ba 700, ba 1.000 lei, salarii acceptabile pentru un începător, doar că ea, văzând că au ceva necurat în priviri, nu le-a luat în serios ofertele. Ar vrea să se facă designer vestimentar, nu