Adoptarea controversatei reforme a pensiilor în Senatul francez, la sfârşitul săptămânii trecute, echivalează cu o înfrângere importantă a stângii, care a luptat, în parlament şi în stradă, pentru a apăra avantajele de care se bucură angajaţii din Hexagon. Sursa: REUTERS
Legea, care creşte vârsta minimă de pensionare de la 60 la 62 de ani, şi pe cea necesară pentru o pensie întreagă - de la 65 la 67 de ani, urmează să primească votul Camerelor reunite ale parlamentului de la Paris miercuri.
Preşedintele Nicolas Sarkozy, care a susţinut repetat că măsura este inevitabilă ţinând cont de deficitul foarte mare al sistemului de pensii, speră să promulge legea în cursul lunii noiembrie, în ciuda noilor proteste anunţate de sindicate, potrivit AFP.
Luptele socialiştilor
Alături de săptămâna de lucru de 35 de ore - la rândul său desfiinţată de reformele dreptei lui Sarkozy -, dreptul de pensionare la 60 de ani s-a aflat pe lista temelor importante pentru stânga franceză. Ambele elemente erau simboluri importante ale sistemului social francez, acuzat de Sarkozy că ar fi adus ţara într-o situaţie financiară gravă. Şefa opoziţiei socialiste, Martine Aubry, a sugerat în luna ianuarie că ar putea susţine creşterea vârstei de pensionare, dar şi-a retras apoi comentariile, în urma presiunilor venite din partea propriului electorat, în pragul alegerilor regionale. Ulterior, Aubry a asigurat că, în cazul în care socialiştii vor reveni la putere, vârsta minimă de pensionare va reveni la nivelul anterior reformei Sarkozy.
Francezii, sătui de greve
În vreme ce sindicatele şi studenţii au anunţat că protestele vor continua săptămâna aceasta, francezii de rând par să se fi săturat de mişcările care au întrerupt transportul public şi livrările de carburanţi din întreaga ţară.
Un sondaj Opinionway, publicat ieri
