Ajunşi în pragul sărăciei, în ciuda măsurilor anti-criză anunţate de guvernanţi în sprijinul populaţiei, tot mai mulţi oameni ajung să îşi amaneteze nu doar bijuteriile, ci şi bunurile electrocasnice din casă. Pentru câţiva lei, românii sunt gata să renunţe la telefoane, laptopuri, la cuptoarele cu microunde, chiar şi la frigidere. O afacere destul de profitabilă, şi numărul caselor de amanet a crescut semnificativ, ajungând la peste 2000 la nivel naţional.

La Timişoara numărul acestor unităţi trece de 30, iar creşterea concurenţei şi-a pus puternic amprenta pe profiturile caselor de amanet mai vechi, în sensul că şi clienţii s-au împărţit, înregistrându-se mai puţine contracte de împrumut pe unitate. Cu toate acestea, există încă un număr mare de timişoreni care merg regulat să-şi amaneteze bunurile, cu speranţa că şi le vor recupera înainte de expirarea termenului prevăzut în contract. Mai mult de un sfert dintre aceştia, însă, îşi pierd bunurile.

O afacere profitabilă pe timp de criză

În plină criză, casele de amanet sunt tot mai căutate de cei care au nevoie de bani şi pot garanta cu obiecte de valoare – suma medie împrumutată de cei care apelează la aceste firme fiind de 200 – 300 de lei, pe o perioadă de 15 zile.

În general, casele de amanet sunt vizitate de studenţi care trebuie să-şi plătească ratele la facultate, de şomeri, dar şi de pensionari care vor să îşi achite facturile la întreţinere, mai ales pentru că, dacă ar apela la bănci, există posibilitatea ca un împrumut pe termen scurt să fie refuzat. În plus, procedurile sunt complicate.

Pentru câteva sute de lei, oamenii renunţă la laptopuri, la maşinile de spălat, la cuptoarele cu microunde sau la frigidere, pe care le amanetează în schimbul unor sume mult sub nivelul valorii bunurilor oferite gaj. În ciuda recesiunii economice, pentru că dobânzile perc